Unele sunt planificate riguros si vor fi finalizate. Exista insa si importante proiecte care ar putea da roade inainte de termen. Va prezentam cateva dintre evenimentele stiintifice internationale ce vor marca acest an. In 12 aprilie 1961, cosmonautul Iuri Gagarin a realizat in premiera un zbor de 108 minute in orbita spatiala. In acest an, va fi oficiata a 50-a aniversare a evenimentului prin care umanitatea a intrat in era spatiala. O alta festivitate va marca cei 30 de ani de la trimiterea in spatiu, in 12 aprilie 1981, a navetei spatiale americane Columbia. In noiembrie, rusii vor lansa sonda spatiala Phobos-Grunt spre Phobos, unul dintre cei doi sateliti ai planetei Marte. Aparatul va efectua si observatii ale atmosferei si ale campului magnetic martian. Cu aceasta ocazie, sonda va lansa pe orbita in jurul planetei microsatelitul stiintific Yinghuo-1, care va evolua timp de un an. Sonda se va instala pe solul satelitului, un bloc stancos cu o forma neregulata, lung de 27 kilometri, iar un mic robot va preleva pana la 200 grame de esantioane de sol care vor ajunge pe Terra in 2014.
Tot in noiembrie, NASA va trimite misiunea spatiala MSL care va avea ca obiectiv plasarea unui robot pe suprafata planetei, conceput pentru a parcurge distante mari pe terenuri dificile, inspectand mediul martian timp de 2 ani si prelevand esantioane pana la o adancime de 2 metri beneficiind de un sistem inedit de foraj. Racheta europeana Vega va decola curand din baza Kuru din Guyana pentru a plasa pe orbita incarcaturi utile de peste 2 tone. In cadrul apropiatelor misiuni spatiale, o serie de echipaje europene si americane vor vizita Statia Spatiala Internationala la bordul vaselor spatiale Soiuz. Cat despre chinezi, acestia vor lansa modulul Tiangong 1, naveta spatiala fara echipaj Shenzhu 8, urmata de Shenzhu 9 care va avea la bord 3 astronauti.
Ascensiunea LHC-ului
In februarie, cel mai puternic accelerator de particule – Large Hadron Collider instalat la Cern, in apropiere de Grenoble, isi va relua activitatea pentru a dezlega secrete ale materei, dupa o pauza hibernala. Pana acum nu au fost facute descoperiri importante. Puterea acceleratorului va ramane insa tot timpul anului la jumatatea regimului sau maximal, suficienta insa pentru a explora fenomene care nu au fost niciodata observate, si a descoperi, probabil, indicii ale unor noi particule sau a unei noi fizici.
In 2012 masina va fi oprita pentru a mari energia protonilor care intra in coliziune.
Ötzi, dupa 20 de ani
In septembrie, Muzeul arheologic din Bolzano (Italia) va celebra cea de-a 20-a aniversare a descoperirii corpului inghetat al celebrului Ötzi (cel mai vechi corp uman complet, descoperit vreodata, vechi de aproximativ 5300 de ani) in Alpii de la frontiera dintre Italia si Austria, la 3210 metri altitudine. Studiul corpului sau, una dintre cele mai importante surse ale preistoriei, continua intrucat Ötzi nu si-a dezvaluit decat o parte din secretele care pot aduce noi informatii despre oamenii preistorici.
Test sangvin
In iunie va fi pus in aplicare, dupa o serie de experimente clinice, un nou test de depistare a maladiei Alzheimer in cadrul programului francez Aclarus Dx. O premiera medicala europeana de care vor putea beneficia numerosi pacienti. Testul sangvin va fi insa asociat cu cele neuropsihologice si cu examene RMN. Cercetatorii spera ca prin depistarea precoce a maladiei sa puna la punct un tratament cat mai eficace (in faze avansate, maladia neputand fi tratata).
Finantari pentru cercetare
In prima decada a anului, numeroase echipe de cercetatori francezi asteapta febril rezultatul apelurilor facute pentru finantarea studiilor stiintifice. Suma posibila promisa de guvern se ridica la aproximativ 22 miliarde de euro.
Cercetarile stiintifice din Franta, in special in domeniul medical, au adus omenirii, alaturi de cele ale americanilor, cele mai importante beneficii in context mondial, accelerand progresele in acest domeniu intr-un ritm uluitor.
Cursa supercalculatoarelor
La sfarsitul lui 2011, Curie cel mai puternic calculator european (realizat de francezi) capabil sa execute 1,5 milioane de miliarde de operatiuni pe secunda, va intra in functiune. Beneficiari vor fi si oameni de stiinta europeni care il vor folosi in cadrul unui program fundamental de cercetare aplicata: fizica a plasmelor, nanotehnologie, climatologie, reprezentarea informatica a riscurilor naturale etc. Pe plan mondial, doar 3 supercalculatoare sunt mai puternice decat acesta. Doua apartin chinezilor, cel mai puternic fiind Tianhe-1A, care functioneaza de doar cateva luni si care e de aproape doua ori mai puternic decat Curie. Pe locul al III-lea se afla Cray Jaguar XT5-HE, realizat de americani si pe care francezii spera sa-l detroneze, marind puterea de calcul al supercalculatorului Curie.
Ascensiunea LHC-ului
In februarie, cel mai puternic accelerator de particule – Large Hadron Collider instalat la Cern, in apropiere de Grenoble, isi va relua activitatea pentru a dezlega secrete ale materei, dupa o pauza hibernala. Pana acum nu au fost facute descoperiri importante. Puterea acceleratorului va ramane insa tot timpul anului la jumatatea regimului sau maximal, suficienta insa pentru a explora fenomene care nu au fost niciodata observate, si a descoperi, probabil, indicii ale unor noi particule sau a unei noi fizici.
In 2012 masina va fi oprita pentru a mari energia protonilor care intra in coliziune.
Ötzi, dupa 20 de ani
In septembrie, Muzeul arheologic din Bolzano (Italia) va celebra cea de-a 20-a aniversare a descoperirii corpului inghetat al celebrului Ötzi (cel mai vechi corp uman complet, descoperit vreodata, vechi de aproximativ 5300 de ani) in Alpii de la frontiera dintre Italia si Austria, la 3210 metri altitudine. Studiul corpului sau, una dintre cele mai importante surse ale preistoriei, continua intrucat Ötzi nu si-a dezvaluit decat o parte din secretele care pot aduce noi informatii despre oamenii preistorici.
Test sangvin
In iunie va fi pus in aplicare, dupa o serie de experimente clinice, un nou test de depistare a maladiei Alzheimer in cadrul programului francez Aclarus Dx. O premiera medicala europeana de care vor putea beneficia numerosi pacienti. Testul sangvin va fi insa asociat cu cele neuropsihologice si cu examene RMN. Cercetatorii spera ca prin depistarea precoce a maladiei sa puna la punct un tratament cat mai eficace (in faze avansate, maladia neputand fi tratata).
Finantari pentru cercetare
In prima decada a anului, numeroase echipe de cercetatori francezi asteapta febril rezultatul apelurilor facute pentru finantarea studiilor stiintifice. Suma posibila promisa de guvern se ridica la aproximativ 22 miliarde de euro.
Cercetarile stiintifice din Franta, in special in domeniul medical, au adus omenirii, alaturi de cele ale americanilor, cele mai importante beneficii in context mondial, accelerand progresele in acest domeniu intr-un ritm uluitor.
Cursa supercalculatoarelor
La sfarsitul lui 2011, Curie cel mai puternic calculator european (realizat de francezi) capabil sa execute 1,5 milioane de miliarde de operatiuni pe secunda, va intra in functiune. Beneficiari vor fi si oameni de stiinta europeni care il vor folosi in cadrul unui program fundamental de cercetare aplicata: fizica a plasmelor, nanotehnologie, climatologie, reprezentarea informatica a riscurilor naturale etc. Pe plan mondial, doar 3 supercalculatoare sunt mai puternice decat acesta. Doua apartin chinezilor, cel mai puternic fiind Tianhe-1A, care functioneaza de doar cateva luni si care e de aproape doua ori mai puternic decat Curie. Pe locul al III-lea se afla Cray Jaguar XT5-HE, realizat de americani si pe care francezii spera sa-l detroneze, marind puterea de calcul al supercalculatorului Curie.
Sursa:www.revistamagazin.ro
5 Comentarii:
Experimentele acestea o sa ne omoare pe toti la un momendat.
pana sa se intample asta anonim mai e...
tari unele experimente
interesant:d
@Anonim...ai mare dreptate. Se dau o groaza de bani pentru experimente care pana la urma ne vor aduce pieirea. Copiii din lumea a treia mor de foame iar cei care au bani ii dau pt a distruge omenirea.
Trimiteți un comentariu